Dinu Cătălin

  E perioada cadourilor. A darurilor. Făcute din inimă sau din formalitate.      Zilele astea aleargă oamenii de colo până colo, în zgomotul mașinilor conduse de oameni care vor să ajungă dintr-un loc in altul, pentru a mai cumpăra un cadou uitat, ceva de pus pe masa de Crăciun... alergare de dimineață până seara târziu...      Aleargă oamenii cu gândul că într-o singură zi (de Crăciun) vor avea parte de liniște, de pacea sufletului dacă masa le va fi plină și locul de sub brad ocupat de cadouri.                                   Fals!      De fapt cel mai frumos cadou nu se găsește sub brad. Cel mai frumos cadou se găsește în ieslea din Betleem, Pruncul Isus.      Cel mai frumos cadou nu se găsește sub brad. Cel mai frumos cadou se găsește la cruce.    Acolo unde Hristos ne-a iubit până la capăt și ne-a dat mântuirea în dar...

  Te iubesc România pentru că în tine m-am născut.   Pentru că în tine m-au crescut părinții cu lacrimi și zâmbete.   Pentru că în tine am învățat școala vieții, și mai bine de atât nu aș fi putut în altă țară.   Pentru că sărăcia și necesarul mi le-ai dăruit la pachet, dar pe rând, și din asta am învățat să rup din pâinea mea pentru a da și aproapelui meu.   Te iubesc România pentru că în tine am găsit pe Creatorul tău, pe Dumnezeu. Și de când L-am găsit, te văd mai frumoasă și lupt mai mult pentru tine.   România, ceea ce te mai ține azi cât de cât în picioare este că o mână de oameni se roagă de Dumnezeu să mai rămână în tine.   România, firul vietii tale atârnă de Dumnezeu! Ține-te strâns de El.             România, te iubesc !!!