Dinu Cătălin

  Cu toții am văzut o omidă ,poate nu chiar asta. Dar cu siguranță că nimeni nu s-ar gândi să pună mâna pe ea. Mai degrabă îi provoacă greață, poate că o și strivește neștiind ce este și nici ce va fi. Dar această omidă în momentul în care devine acest fluture  mai toți o observă, și exprimă un zâmbet, o bucurie, aproape că se gândesc să prindă  fluturele.   M-am gândit că de prea multe ori în viață oamenii sunt omidă și de prea puține ori fluture.   În loc să aducem zâmbet, bucurie, ajutor, sprijin celor din jur, le dăruim cu zâmbetul pe buze dispreț, aroganță, indiferență, priviri care nu taie trupul dar străpung inima.   Îmi doresc să se umple lumea de fluturi. Și așa vor dispărea multe fețe crispate și răutăcioase.   Unul din motivele tristeții noastre, a oamenilor, este că suntem prea des mâncați de omizi și prea rar înconjurați de fluturi.   Ne naștem cu instinctul omizii, cu caracteristicile ei (la figurat mă refer), dar putem...

  Într-o zi o cioară stătea de vorbă cu o rândunică mai tânără, care era în primul an al vieții ei. Cioara îi spuse: "Văd că te pregătești pentru un drum lung. Încotro vrei să zbori?" Rândunica îi răspunse: "Se face foarte frig aici, zbor spre o țară mai caldă." Cioara a început să își bată joc de rândunică și să îi spună că ea abia s-a născut și nu are de unde să știe că există o asemenea țară. Rândunica a replicat: "Cel ce a pus în inima mea acest gând nu se poate să mă înșele, eu Îl cred și plec!" Și rândunica a zburat spre o țară mai călduroasă. Și a găsit ce a căutat!   Zi de zi "păsările" astea negre ale vieții ne spun că Dumnezeu este poveste, halucinație, nebunie.   Satana ne urlă în fiecare zi când mai subtil, când mai în gura mare că dumnezeul tău poți fi tu. Că nu Dumnezeu a creat pe om, nici universul.   Că Domnul Hristos a fost căsătorit cu Maria Magdalena și au mai avut și un copil, conform codului lui Leonardo Da Vinci.   Că ...

Iosua 18:3 "Iosua a zis copiilor lui Israel: „Până când vă veţi lenevi să mergeţi să luaţi în stăpânire ţara pe care v-a dat-o Domnul?"   Israelul a intrat în țara promisă de Dumnezeu, în Canaan. Unii s-au "așezat la casa lor", alții nu. Mai erau șapte seminții care locuiau niciunde. Nu avea fiecare ținutul său.   Iosua a văzut că problema nu era că nu aveau loc în țară, problema era lenea.   Amânau nu pentru că nu se putea, ci pentru că lenea era cucoană mare între ei.   Am devenit cam comozi.   Vrem totul să ne fie adus pe tavă, la îndemână.   Am ajuns să trăim așa cum trăim (cred eu) și din cauza comodității.   Nu ne mai luptăm cu noi înșine când suntem îndemnați să facem ceva imoral.   Nu ne mai opunem instinctului de a răspunde aspru și de a da replica de șah și mat, pentru că e mai comod să nu lupți cu tine însuți. Conștiința o lași de o parte.   Preferăm să stăm acasă în vârful patului privind live cum alții se închină lui Dumnezeu c...